Banfield. Edward Banfield și oamenii de succes
Acesta este numele unuia dintre cei mai iubiţi profesori de la Harvard.
Dar nu a fost doar atât.
Mintea lui strălucită l-a recomandat pentru postul de consilier pentru 3 preşedinţi americani (Nixon, Reagan şi Ford).
De ce scriu azi despre el?
Pentru că în epoca sa la Harvard (anii 60), Banfield a studiat oamenii de succes în căutarea numitorului comun al acestora. Şi l-a găsit.
Acest numitor comun e valabil şi azi. Până la finalul articolului de faţă îl vei afla şi tu.
Încep însă cu momentul în care ne aflăm şi răspund la o întrebare pe care o primesc des:
Cum să îmi stabilesc obiectivele pe anul viitor?
După ce am citit cam toată teoria pe tema asta şi am încercat multiple sisteme, îţi pot spune că sunt 2 şcoli mari care predau despre obiective:
- Şcoala furnică
Şcoala furnică se bazează pe ideea să îţi stabileşti în primul rând obiective de etapă.
E foarte bine antrenată de sistemul de învăţământ şi, mai târziu, de companiile multinaționale care ne induc ideea de a gândi în trimestre, curricula, Q-uri, targete, borne şi gantt-uri.
Nu contest utilitatea acestui mod de lucru, dar o consider limitată la proiectele care deja există (sau îţi sunt propuse de altcineva).
- Şcoala Vultur
Această şcoală presupune viziune de ansamblu şi curajul de a-ţi imagina mai întâi cum va arăta viaţa ta la orizont… adică la o linie îndepărtată în viitor…
De exemplu peste 10 sau 20 de ani.
Avantajul acestei şcoli e acela că îţi dă viziune. Nu mai munceşti agitat şi fără sens.
Ştii pentru ce faci efort. Înţelegi lucrurile în perspectivă.
De exemplu, una e să munceşti ca să îţi vezi copiii la facultate şi alta e să munceşti ca să ai ce pune pe masă mâine dimineaţă…
Ceea ce înţeleg prea puţini oameni, din păcate, e faptul că cele 2 şcoli nu se exclud, deşi la prima vedere aşa pare.
Dacă ai viziune pe termen scurt, nu te opreşte nimeni să iei o pauză de la acest mod de gândire şi să visezi pe termen lung.
Te poţi întoarce apoi la detaliile agendei lunare.
Sau săptămânale.
Şi viceversa e valabilă. Sunt oameni care gândesc vizionar, dar nu au chef să se încurce cu detalii.
După părerea mea, secretul e să le combini!
Cum?
Pur şi simplu ieşi din paradigma asta de stabilire a scopurilor pe anul viitor la finalul anului de în curs…
E o paradigmă artificială, indusă de şcoală şi de corporaţie…
Stabileşte-ţi mai întâi unde vrei să fii peste 10 ani sau poate 15, ori 20.
Apoi, aplică gândirea în sens invers şi împarte în două intervalul respectiv, de mai multe ori, până ajungi la un singur an.
De exemplu:
Peste 10 ani îmi doresc încă 2 afaceri în afara celor 2 pe care le conduc azi.
Asta înseamnă că peste 5 ani una dintre ele va fi deja pe picioare şi va funcţiona fără mine.
Asta înseamnă că peste 2 ani echipa trebuie să fie formată, iar produsul testat şi profitabil.
Asta înseamnă că la finalul anului, produsul trebuie definitivat şi cel puţin 3 oameni recrutaţi fulltime.
Asta înseamnă că peste 6 luni…
Asta înseamnă că peste 3 luni…
Ai prins ideea?
Pentru a şti unde vrei să fii la final de an, poate că e mai bine să începi prin a te întreba unde vrei să fii la final de 2028.
Apoi, după ce faci analiza pe un singur an, fă-ţi agenda şi vezi câte obiective încap de fapt pentru anul în curs.
Asta e de fapt şi ceea ce a descoperit Banfield în cercetările sale.
Singurul predictor adevărat pentru succesul pe termen lung e viziunea pe termen lung
Nu îți bloca gândirea pe interval de un an.
Un stejar are nevoie de 25 de ani ca să dea prima ghindă de calitate.
Dacă vrei să creşti ca un stejar nu te lăsa hipnotizat de calendarul anual.
Stejarului nu-i pasă că au trecut 6 luni sau un an. El pur şi simplu adaugă încă un inel la trunchiul său şi asta îl face mai puternic.
