De ce părinţii trebuie să fie modele pentru copiii lor
După părerea mea, transformarea din temelii a sistemului educațional, forțarea acestei transformări astfel încât să ne putem folosi de ea chiar de acum (în această viață), presupune să punem accentul pe rolul părinților!
Părinții sunt cei care îi educă pe copii mult mai mult timp decât orice profesor, dacă se implică.
Din păcate, există două cauze care duc la abordări greșite în creșterea copiilor – abordări pe care părinții le au la nivel de masă:
1. Părinții au o stimă de sine scăzută.
2. Copiii „trebuie” să facă ce le spun părinții.
Chiar dacă sună dur (adevărul doare uneori), te invit să te raportezi la părinții tăi și la părinții prietenilor tăi și vei constata că la nivel statistic cele două concepții sunt mult mai pregnante decât opusele lor…
Opusele lor sunt însă semnele oamenilor maturi!!!
Un om care se respectă pe sine suficient va putea să ofere un model de încredere în propria persoană copilului său.
Un om care nu impune standarde copilului, ci mai degreabă îl încurajează să își găsească propriile modalități de exprimare a talentelor, este un om matur pentru că înțelege că cei din jurul său (inclusiv copiii) nu sunt proprietatea lui, ci sunt un dar divin pe care l-a primit ca să se bucure de el, nu ca să îl exploateze…
Cele două concepții descrise mai sus sunt atât de profunde și au implicații emoționale atât de mari, încât ar trebui scrisă câte o carte pentru fiecare dintre ele și tot nu ar fi de ajuns.
Din fericire, dezvoltarea personală duce la două beneficii care transformă concepțiile greșite despre relația cu copiii.
Cele două concepții benefice noi sunt:
1. Sunt demn de respect și iubire indiferent de situația în care mă găsesc.
2. Sunt responsabil pentru toate acțiunile mele.
După părerea mea, asta înseamnă dezvoltarea personală!
Să conștientizezi la nivel profund cele două concepții despre viață!
Un părinte care și-a însușit aceste idei, va deveni un model foarte bun pentru copiii săi.
Îi va fi ușor să îi învețe să se iubească și să își asume responsabilități la rândul lor, pornind de la puterea exemplului.
Cu aceste concepții copilul va merge la școală și va înțelege că indiferent ce spun profesorii sau colegii, el rămâne demn de iubire.
Cu aceste concepții copilul va merge la școală și va înțelege că dacă nu a învățat, este responsabil pentru consecințe, iar asumarea acestora va deveni un obicei bun pentru tot restul vieții sale.
… desigur… mai sunt multe de spus…
Un subiect atât de important nu poate fi „expediat” în câteva zeci de pagini.
Scopul meu aici a fost însă acela de a te pune pe gânduri și a-ți da idei, ca să îți dorești să te implici.
Dacă ești părinte sau vei deveni părinte, amintește-ți că cel mai bine îți poți asuma acest rol când ești un exemplu viu pentru copilul tău!
Inspirație,
Andy
P.S: Acesta este un fragment extras din cartea Manifestul Educatiei
Află ce este „Manifestul Educaţiei”:
