De ce să taci atunci când…vorbești în public

Da, ai citit bine. În public speaking, vorbitul nu este totul…

Trebuie să îşi facă loc şi pauzele.

De ce?

Pentru că vorbitul neîntrerupt oboseşte, iar mintea auditoriului tău va zbura, pur şi simplu, în altă parte.

De aceea, iată 3 motive care îţi vor demonstra de ce este bine să foloseşti pauzele în vorbire:

1. Ajută auditoriul să înţeleagă şi să interiorizeze informaţia

Vorbitul în public ne determină să fim anxioşi, mai ales atunci când nu avem prea multă experienţă în acest sens.

Iar conştientizarea faptului că ne aflăm în faţa unui grup de oameni care ne ascultă şi ne judecă ne determină să… ne grăbim.

Aşa că vorbim repede, de teamă că vor apărea goluri. Sau pentru a scăpa mai repede.

Însă, excesul de informaţie şi viteza în vorbire nu sunt recomandate când vine vorba de public speaking.

Auditoriul are nevoie de ajutor din partea speakerului pentru a procesa mai uşor informaţia primită.

În caz contrar, publicul îşi pierde interesul, iar speech-ul devine plictisitor.

Pauzele în vorbire au rolul de a sublinia ideile importante.

Publicul are timp să îşi focuseze atenţia pe ceea ce ai spus şi să interiorizeze mesajul.

2. Delimitează părţile componente ale speech-ului

Un speech are o introducere, un cuprins (cu anumite idei principale) şi o încheiere.

Momentele de linişte au rolul de a face delimitarea între aceste părţi componente.

Din nou, vorbirea în şir, fără cap şi coadă, oboseşte şi duce la pierderea atenţiei.

Pauzele în vorbire trebuie folosite între cele trei mari părţi componente.

Mintea umană are nevoie de separatoare atunci când ascultă ceva informativ. Ca în cazul ştirilor, atunci când se face trecerea de la un subiect la altul.

Ele semnalează în mintea auditoriului: “Atenţie! Acum vine ceva nou!” şi dau timpul necesar creierului să apese butonul de reset.

3. Oferă oamenilor posibilitatea să reacţioneze

Să spunem că ţii un speech pe o temă anume. Şi incluzi în discursul tău o poveste.

Poate fi fictivă sau din experienţa personală. Iar povestea ta are o concluzie, un tâlc.

Atunci când o închei, poţi introduce imediat o altă idee? Nu…

Ideal este să laşi publicul să rumege concluzia acesteia. Să o analizeze rapid. Şi să reacţioneze într-un anumit fel.

• Sfârşitul poveştii tale poate stârni râsul.

• Îi poate face pe oameni să aplaude.

• Sau îi poate pune pe gânduri, lăsând liniştea să predomine pentru câteva secunde…

Toate aceste reacţii fireşti, umane, spontane, ar fi fost înăbuşite dacă speakerul vorbea imediat.

În schimb, momentul de linişte le semnalează faptul că speakerul aşteaptă un feedback.

Iar reacţiile vor apărea la unison.

Trebuie însă să dai voie şi publicului să exprime ceea ce gândeşte şi simte.

***

M-am referit, în exemplele de mai sus, la situația în care ții un discurs sau o prezentare.

Însă, pauzele în vorbire sunt eficiente oricând povestești ceva celorlalți sau dai un sfat și vrei ca mesajul tău să ajungă acolo unde trebuie și să aibă impact.

Pentru a face asta, e nevoie ca, în același timp, să fii în poveste și detașat de ea.

Pare imposibil, însă cred că înțelegi ce vreau să spun.

Testează această idee chiar acum și vezi cum funcționează!

P.S: Dacă vrei să înveți cum să îți faci vocea auzită și…când să taci, te aștept să te alături celor peste 1000 de absolvenți! :)