Nu pierde timpul când se schimbă anotimpul
Astăzi vreau să îți fac cadou una dintre cele mai utile idei pe care le predau în cursuri și conferințe.
Iat-o:
Când te rătăcești într-o pădure, un lucru înțelept pe care să îl faci e să te urci într-un copac înalt și să verifici dacă direcția de mers e cea dorită.
Sunt două întrebări pe care merită să le adresezi în acel moment, aşa cum se vede și pe slide-ul pe care îl folosesc în curs:
De ce e important să faci asta?
Petru că viața ne împinge să fim din ce în ce mai ocupați, iar la un moment dat riscăm să confundăm asta cu productivitatea.
Se întâmplă cam așa:
La început de an îți stabilești obiective, apoi vine viața peste tine și îți distrage atenția…
Câteva luni mai târziu te trezești că faci cu totul altceva decât ar trebui să faci ca să îți împlinești obiectivele de început de an…
Ai pățit vreodată așa ceva?
Eu am pățit și de asta scriu articolul de față.
E frustrant să îți tot stabilești obiective la început de an și să constați, pe la jumătatea lui, că nu ai nicio șansă să le împlinești, pentru că ai… „uitat” să faci ce era de făcut.
Care e soluția?
Soluția e „să te urci periodic în copac”.
Cum spuneam mai sus, e greu să îmi imaginez ceva mai frustrant decât să repeți an de an aceeași rutină: îți stabilești obiective la început și ești dezamăgit la final pentru că nu le-ai atins.
Din fericire am rezolvat această problemă urcându-mă periodic în copac.
Metoda este simplă:
- Îmi stabilesc în calendar două – trei zile de analiză pe an. De exemplu, la trecerea de la un anotimp al altul.
2. În respectivele zile am două priorități: să mă odihnesc și să răspund la cele două întrebări din imaginea de mai sus.
3. Încep întotdeauna cu întrebarea „De unde vin?”, pentru că asta mă ajută să măsor progresul și să îl sărbătoresc. Aici mă concentrez pe progres, nu pe ce a mers prost. N-are niciun rost să îmi evaluez eșecurile pentru moment.
4. Încărcat cu starea pozitivă de la pasul precedent, ajustez obiectivele pentru perioada următoare.
5. Abia acum a venit momentul să mă gândesc ce am învățat din trecut (inclusiv din eventuale eşecuri) ca să știu cum să abordez viitorul.
Ordinea pașilor 3, 4 și 5 este esenţială, pentru că realizarea scopurilor necesită motivație, iar atunci când măsori ce ai realizat deja, te încarci cu motivație.
Dacă faci, însă, invers (dacă te gândești mai întâi la ce anume a mers prost), nivelul tău de motivație scade și vei avea tendința să îți stabilești obiective de viitor mai mici.
De exemplu:
Să presupunem că ți-a propus să slăbești 8 kg într-un an. Astfel, în primele 6 luni ar fi trebuit să dai jos 4 kilograme.
Totuși, constați că în primele 3 luni, te-ai menţinut la aceeaşi greutate.
O abordare greșită a acestui rezultat este să spui:
- ”am eșuat”
- ”nu sunt în stare să slăbesc, ba mai mult, m-am îngrăşat 150 de grame…”
- ”trebuie să mă chinui să recuperez…”
O abordare mai bună este să spui:
- ”ce am făcut totuși bine în direcția obiectivului meu?” Poate că ai mers mai mult pe jos, poate că ai citit despre dietă, poate că te-ai cântărit mai des, etc.
- Întreabă-te ce obiectiv realist îți poți stabili pentru perioada următoare și cum îl poți atinge. Apoi, pune în calendar nişte activități ca să îl atingi.
- Întreabă-te cum poţi preveni să repeți greşeală din primele 3 luni.
Astfel, în loc să te descurajezi, te repui pe direcție ca să realizezi în anul respectiv ce ţi-ai propus.
Când să te urci în copac?
În primii ani când făceam această „căţărare”, se întâmpla o dată la 6 luni.
Mai nou, am început să evaluez de unde vin şi unde merg, de trei ori pe an şi când se schimbă anotimpurile (primăvara şi toamna)
Am, astfel, o zi de analiză la început de martie, una la început de iunie şi una la început de octombrie.
Astfel, 3 măsurări de acest tip pe an mă ajută să îmi ajustez drumul de parcurs.
Dacă nu ai mai făcut niciodată acest lucru, recomandarea mea este să începi cu o astfel de evaluare consistentă, la mijlocul anului.
Există o singură regulă:
Să nu faci altceva în ziua respectivă decât să te odihnești și să analizezi ce anume ai realizat și ce poți face până a finalul anului.
E o greșeală să îți aloci doar o oră ca să analizezi 12 luni.
În schimb, du-te în parc (sau la munte), ia-ți o binemeritată pauză și doar analizează.
Asta îți dă perspectivă, iar perspectiva îți dă claritate!
Ca să te antrenezi pentru o astfel de zi, ai putea să începi cu o „încălzire”.
Pune-ţi în calendar în următoarele zile… o jumătate de zi (3 ore) în care să te relaxezi și să compari ce ai realizat în primele 2 luni din an cu ce ţi-ai propus.
E o perioadă ideală pentru aşa ceva pentru că natura prinde viaţă şi totul renaşte în jur (inclusiv optimismul în legătură cu realizarea scopurilor).
