Nu vreau feedback!
Cum reacţionezi când un coleg de birou se apropie de tine şi îţi spune :
„Vreau să îţi dau un feedback!”
Te superi?
Te bucuri?
Îţi este indiferent?
Majoritatea oamenilor pe care i-am întrebat în cadrul unui miniproiect de cercetare au mai curând o reacţie de respingere decât una de aprobare.
„Vreau să îţi dau un feedback „ sună ca o pregătire a terenului…. Ca un fel de atenţionare că urmează ceva neplăcut la care protocolul cere să te supui.
Este un ambalaj general acceptat pentru critică.
În consecinţă, „beneficiarul” rezistă cu stoicism şi apoi pleacă bombănind un „mersi” protocolar.
Rezultatul este că feedback-ul îşi ratează ţinta şi în locul unei schimbări comportamentale obţii o mică doză de resentiment cu efect neutru în cel mai bun caz.
„Feedback-ul sandwich” s-a învechit!
De exemplu, o metodă de a da feedback este „tehnica sandwich-ului”, care presupune să faci întâi un comentariu pozitiv (prima felie de pâine), apoi să oferi feedback-il propriu zis (felia de carne), iar la final să oferi un alt comentariu pozitiv (a doua felie de pâine).
Deşi pare un procedeu „de bun simţ”, feedback-ul sandwich este rareori eficient, el având soarta sandwich-urilor învechite în vitrină şi care sfârşesc la lada de gunoi.
Din punct de vedere psiho-lingvstic, cuvântul feedback a devenit în timp un declanşator de aşteptări negative.
Mai ales în companii, unele persoane ascund critica sub haina feedback-ului învăţat în trainingurile de comunicare asertivă.
Cel care primeşte feedback-ul poate simţi însă lipsa de autenticitate din vocea interlocutorului.
Astfel, feedback-ul se transformă dintr-un mecanism de învăţare într-o sperietoare.
Modeul sugestiei
Acest model tinde să funcţioneze mult mai eficient decât feedback-ul sandwich şi are tot trei paşi:
În primul rând, oferă o sugestie de schimbare comportamentală clară şi concisă.
De exemplu, dacă un coleg învaţă să facă prezentări, o posibilă sugestie este: Când vorbeşti despre subiectul X fă gesturi mai ample cu mâinile.
În al doilea rând, oferă două motive pentru care tu crezi că această sugestie merită să fie pusă în practică.
Exemplu: Cred că aceste gesturi îţi vor permite să captezi atenţia audienţei mai uşor şi îţi vor conferi mai multă credibilitate.
În al treilea rând, fă un comentariu pozitiv la adresa persoanei care primeşte feedback-ul.
De exemplu: Întrucât am văzut că eşti o persoană flexibilă, probabil că îţi va fi uşor să faci acest lucru.
Dacă ai avut vreodată neplăceri cu „feedback-ul sandwich”, modelul sugestiei ar putea fi unul dintre cele mai bune instrumente de comunicare cu care te-ai întâlnit.
Cere şi ţi se va …. primi …
Cea mai bună metodă de a genera feedback eficient este să îl laşi pe beneficiar să îl solicite.
La un curs recent am avut rolul de a oferi coaching şi facilitare pentru un grup de 6 participanţi din patru ţări diferite.
Având în vedere diferenţele culturale în primirea/acceptarea feedback-ului, am făcut cu ei o înţelegere care sună cam aşa :
Mă aflu aici pentru a vă oferi cel mai bun suport de care sunt în stare astfel încât să învăţaţi eficient şi să vă atingeţi obiectivele.
Pentru că ştiu că sunteţi motivaţi să învăţaţi, voi acţiona ca „persoană suport” şi de aceea vă invit ca ori de câte ori simţiţi că aveţi nevoie de sugestii, informaţii sau feedback, să îmi cereţi direct. Sunteţi de acord?
Cu această abordare am creat aşteptări clare de la membrii echipei şi am evitat rezistenţa la feedback. Modelul a funcţionat foarte bine!
Chiar dacă nu te întâlneşti în fiecare zi cu situaţii de acest gen, probabil că exemplele de mai sus îţi oferă suficiente idei de aplicat, acasă sau la serviciu.
Mie mi-au fost de folos.
Îţi doresc să îţi aducă si ţie, la fel de multe beneficii!
