fbpx

Obiceiul banal cu efect antigripal
(și principiul unei singure flotări)

Stăteam de vorbă zilele trecute cu Andrei Roşu, un om frumos şi optimist de care mă leagă multe întâmplări şi multe principii de viaţă sănătoasă.

Pentru cine nu-l cunoaşte încă, Andrei este o mândrie naţională.

Deţinător de record Guinness Book şi de multe alte recorduri pentru alergările lui de cursă lungă devenite legendare.

L-am întrebat dacă mai răceşte după ce s-a apucat de alergat.

Mi-a răspuns în stilul lui caracteristic

„Nu mai răcesc, însă cam o dată pe an corpul mai face câte o autoreglare de 1-2 zile…”:)

Răspunsul e foarte bun, pentru că transmite două idei:

  1. Andrei nu răceşte, nu se gripează… ci i se… termoreglează corpul.

Asta este o caracteristică a campionilor.

Nici măcar la nivel mental nu răcesc… Au alt limbaj pentru a se raporta la boală…, unul mult mai optimist.

  1. Durata unei „termoreglări” este de o zi sau două, nu de 7 zile cu medicamente sau o săptămână fără, cum se spune în popor…

Acest lucru e foarte important, pentru că arată cum o viaţa sportivă îţi permite să duci răcelile sau gripele pe picioare, fără să fii prea atent la ele…

Din nou, în cuvintele lui Andrei:

„Prin 2008, când eram sedentar şi fumam, la venirea sezonului rece eram „al doilea om din Bucureşti care se îmbolnavea’’.

… pentru că avea de la cine să se molipsească…:)

Ce relevanţă are asta pentru tine?

Nu înseamnă în nici un caz să te apuci de mâine de alergări de cursă lungă, decât dacă te inspiră ideea şi ţi se pare firesc.

Înseamnă însă altceva:

Înseamnă că un corp sănătos îţi întăreşte sistemul imunitar, iar un corp sănătos se obţine prin mişcare (şi hrană şi somn, ca să menţionez top 3 factori)

Ce înseamnă, de fapt, să fii bolnav?

Mie îmi place să explic simplu stările de boală prin felul în care folosim energia.

Nivelul de energie este extrem de important pentru că înseamnă că ai cu ce să lupţi împotriva bolii.

Dacă te uiţi la un om bolnav, vei constata că se mişcă foarte puţin (de multe ori medicul îl ţine imobilizat la pat)

De ce?

Pentru că foloseşte toată energia de care dispune în interior (în luptă cu boala), nu în exterior, gesticulând sau făcând mişcare.

Ce poţi tu să faci, concret?

Vestea bună este că îţi poţi creşte în mod progresiv energia de care dispui prin instalarea treptată a obiceiurilor sănătoase.

Astfel de obiceiuri se pot forma uşor, dacă înţelegi mecanismele psihologice pe care să le aplici.

Chiar şi Andrei recunoaşte că s-a ridicat de pe scaun și a început să alerge pentru că resorturile psihologice i-au fost puse în mişcare de câţiva factori concreţi:

  1. A realizat că nu este modelul ideal pentru copiii săi.
  2. A ascultat materiale educaţionale audio (inclusiv ale subsemnatului).
  3. A înţeles că nu este suficient să visezi, ci e necesar şi să acţionezi.
  4. A împărţit drumul de parcurs în etape şi s-a dedicat fiecărei etape în parte, ducând-o la bun sfârşit.

Principiul unei singure flotări

Dă-mi voie să te întreb direct: De câte ori ţi-ai spus în minte că ar trebui să faci un anumit lucru şi totuşi… nu l-ai făcut?

Hai recunoaşte!

E un lucru firesc să nu ai mereu chef (energie) să faci un anumit lucru, chiar dacă ştii că trebuie făcut.

Cazul clasic este mersul la sala de sport.

Majoritatea oamenilor îşi doresc să meargă, dar foarte puţini fac asta în mod consecvent.

Pentru a reuşi, mecanismul pe care ţi-l propun este principiul primei flotări.

De exemplu, dacă îţi doreşti să faci flotări în fiecare zi, cum este cazul meu, urmează 4 reguli:

  1. Orice-ar fi, fă o singură flotare.
  2. Începe cu un număr de flotări ridicol de mic (dacă poţi face 20 de flotări, lejer, începe cu 7).
  3. Măreşte în fiecare zi numărul de flotări cu cel mult una.
  4. Niciodată să nu atingi în mod repetat limita maximă de efort în timpul instalării obiceiului.

Cazul meu, concret

Am început de la limita maximă de 20 de flotări.

În fiecare zi am făcut cel puţin o flotare.

Când am simţit că e cazul, am adăugat câte o flotare.

Astăzi pot face 67 de flotări fără oprire (ţinta e 100).

În fiecare zi fac câte 50 de flotări (nu limita maximă)

Lucrul fascinant pe care l-am constatat în acest proces este faptul că în anumite zile, când nu am chef să îmi fac flotările (am prea puţină energie), dacă mă pun în poziţie şi fac o flotare, a doua vine de la sine.

Practic, e nevoie să îmi „păcălesc mintea”… adică să o conving că pot face măcar o flotare… după care corpul preia iniţiativa…

Revenind la Andrei, acelaşi lucru l-a spus şi el recent, într-o conferinţă pe care am organizat-o şi în care l-am avut invitat:

andrei_rosu

Alerg dimineaţa foarte devreme, pentru că mintea mea n-are timp să se trezească şi să protesteze.

Când dialogul interior începe să se manifeste, e prea târziu. Sunt deja în alergare.

Aşa e şi cu flotările. Aşa e şi cu mersul la sală!

Tot ce ai de făcut ca să îţi creşti nivelul de energie şi, implicit, să îţi întăreşti sistemul imunitar este să începi cu ceva simplu.

Aplică principiul primei flotări! Îmi vei mulţumi mai târziu! ;)

INSPIRAŢIE!

Andy

Comentează




* Campurile marcate cu steluta sunt obligatorii.