Stres… bun sau rău?

Vrei să „te lupţi” cu stresul sau să îl foloseşti? (metode de control al stresului acasă şi la serviciu)

Stresul nu e nici bun nici rău. El există!

Hans Selye, un endocrinolog canadian de origine maghiar a  vorbit despre stres şi distincţia dintre stresul bun şi cel „rău”, respectiv eustres şi distres.

Distresul este acea formă de stres în care suntem puşi sub presiune fără să putem face nimic concret şi în consecinţă ne aflăm în blocaj.

Eustresul, dimpotrivă, este o stare de presiune care ne propulsează către acţiune pentru a ieşi dintr-o situaţie pe care nu ne-o dorim şi a ajunge într-o situaţie dorită.

Distresul se manifestă similar unui motor de automobil supraturat, când maneta cutiei de viteze este în „punctul mort”. Oricât ai accelera, tot pe loc rămâi, dar carburantul se consumă.

Distresul generează un consum de energie foarte mare, fără alte rezultate concrete în afară de uzura „sistemului”.

Pe de altă parte, prin cercetări empirice bine fundamentate, Selye a demonstrat cum eustresul întăreşte sistemul imunitar şi îmbunătăţeşte longevitatea.

Ca un „amănunt” interesant, el a explicat că femeile trăiesc în medie cu 7-10 ani mai mult decât bărbaţii din motive psihologice/spirituale şi nu din motive fiziologice.

Munca femeilor „nu se termină niciodată”, pe când în cazul bărbaţilor se constată o mai mare depreciere a sistemului imunitar odată cu ieşirea la pensie.

Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât este mai important să gestionăm situaţiile generatoare de distres şi să creăm ocazii pentru „producerea” eustresului.

În continuare îţi voi descrie trei dintre aceste strategii pe care le consider foarte eficiente şi care în mod cert au facut „diferenţa” în viaţa mea, între timpul petrecut în distres şi cel petrecut în eustres (în sensul creşterii celui din urmă).

Tehnici anti-distres

Practic, distresul este cauzat în mare măsură de procesele mentale prin care treci atunci când întâmpini situaţii de criză sau situaţii neplăcute în viaţa ta.

De exemplu, dacă anticipezi că „ceva rău” s-ar putea întâmpla, dar nu faci nimic ca să schimbi situaţia (pentru că nu poţi, nu ai energie sau te temi…), te situezi într-un „cerc vicios al îngrijorării”, în care gândurile negative întreţin emoţiile negative.

Mai concret, dacă te pregăteşti pentru un examen şi te gândeşti că ai să îl ratezi, gândurile vor alimenta emoţia negativă şi aceasta se va perpetua.

Daca aştepţi pe cineva, iar acea persoană nu vine la timp, gândul că s-a întâmplat ceva rău va alimenta starea de îngrijorare şi o va intensifica.

Cum poţi scăpa de aceste simptome?

Iată câteva modalităţi simple:

Controlează-ţi dialogul interior

În cazul dialogului interior este bine să îţi aminteşti că „Nu încap doua săbii în aceeaşi teacă”.

Practic, nu poţi gândi pozitiv şi negativ în acelaşi timp. Dacă îţi spui: „Pot să fac asta!” , sau „Sunt sigur că voi reuşi”, sau „Mă simt din ce în ce mai bine” este dificil să gândesti în acelaşi timp: „Nu sunt în stare!” , „O să dau greş…”, etc.

De aceea este util să ai „la îndemână” o frază sau o formulă pe care să o repeţi în mintea ta de mai multe ori ca pe un slogan al stării de calm sau al stării de eustres.

Controlează-ţi ecranul mental

Stările de îngrijorare tipice distres-ului sunt „însoţite” în mintea ta (pe ecranul mental) de imagini ale obiectului îngrijorării.

De exemplu, îţi imaginezi că vei primi o notă mică, că persoana pe care o aştepţi a avut un accident, etc… În esenţă, îţi imaginezi ce e mai rău, cu lux de amanunte.

Imaginile sunt vii şi generatoare de trăiri emoţionale pe măsură. Este ca şi când ai fi regizorul propriului film de groază.

Înlocuieşte aceste imagini cu altele neutre, care întrerup cercul vicios imaginaţie – distres. Cum? Pur şi simplu „Îngheaţă” cadrul şi modifică imaginea până când nu mai are impact asupra ta.

În urmă cu 5 ani mă aflam în sediul unei ambasade şi mă cuprinsese îngrijorarea că nu voi primi viza pentru o excursie pe care mi-o doream foarte mult. Cu cât erau mai mulţi doritori respinşi, cu atât deveneam mai stresat.

În consecinţă, mi-am imaginat pentru câteva zeci de secunde că ceea ce vedeam în jurul meu este desprins dintr-un film alb-negru şi am incetinit foooooooaaaaaarte mult viteza cu care se derulau imaginile pe ecranul meu mental.

Apoi, am început să îmi imaginez cum persoana de la ghişeu care urma să mă intervieveze îmi zâmbeşte şi cum interviul se finalizează favorabil pentru mine.

Rezultatul a fost că m-am calmat suficient de mult cât să mă prezint la ghişeul de interviu încrezător şi convingător.

Am obţinut ce mi-am dorit!

În mintea ta poţi crea exact acel tip de experienţă care să ofere cel mai bun stimul pentru dezvoltarea emoţiilor benefice.

Controlează-ţi fiziologia

De multe ori, calea cea mai scurtă pentru ieşirea din stresul negativ este schimbarea radicală a fiziologiei.

Exerciţiul fizic este un bun exemplu în acest sens. Este dificil să te simţi melancolic sau depresiv sau anxios în timp ce alergi sau faci flotări.

Înainte de a vorbi în public, mulţi vorbitori profesionişti fac exerciţii fizice care să le permită intrarea într-o stare de entuziasm care se suprapune peste nervozitatea tipică momentelor premergătoare urcării pe scenă.

Este o metodă simplă şi eficientă.

Nu mai controla nimic… relaxează-te şi distrează-te!

Toate cele trei metode descrise mai sus funcţionează de minune, mai ales atunci când sunt folosite împreună.

De exemplu, dacă te pregăteşti pentru un examen şi te simţi sub presiune, vizualizează rezultatul final pe care ţi-l doreşti, repetă mental de câteva zeci de ori o formulă care să fie „în ton” cu succesul dorit şi adoptă o fiziologie tipică momentului final (de exemplu, respiră adânc de câteva ori şi zâmbeşte larg).

Rata ta de succes va fi direct proporţională cu măsura în care mintea ta este antrenată pentru asa ceva.

Dacă vei aplica această metodă fără nici un fel de pregătire, cu cea mai stresantă situaţie din viaţa ta, există şanse să funcţioneze parţial.

Este ca şi când ai învăţa mersul pe bicicletă direct pe autostradă.

Ar fi de preferat să practici aceste metode puţin câte puţin, ca pe un antrenament zilnic.

Beneficiile apar destul de rapid, pentru un motiv foarte simplu: prin vizualizări pozitive, dialog interior pozitiv şi fiziologie relaxată ori prin energie debordantă (exerciţiu fizic) te vei menţine într-o stare emoţională pozitivă mai mult timp.

Implicit, asta înseamnă că momentele de distres se răresc, iar cele de eustres se înmulţesc. Pur şi simplu!

Dar există şi o scurtătură!

Decât să „lupţi” cu distresul sau să îl „controlezi”, îţi poţi focaliza atenţia pe momentele tipice producătoare de eustres.

Ce te face să te simţi bine? Ce te bucura in viaţă? Cum poţi planifica mai multe astfel de momente în viaţa de zi cu zi.

Relaxare? Duş? Masaj? Ieşiri în natură? Întâlniri cu prietenii? Cum le poţi „prinde” mai des în programul tău?

Contrar unor convingeri tipice oamenilor care se îngrijorează, viaţa încărcată de activităţi stresante nu este o virtute.

În loc să munceşti din greu, poţi să muncesti din plăcere! În loc să „te lupţi” cu viaţa, poţi să o condimentezi cu momente plăcute.

În loc să „controlezi” stresul, te poţi folosi de el ca să te propulsezi la nivelul următor… la nivelul la care faci în primul rând ceea ce îţi place şi este semnificativ pentru tine!

Viaţa este prea scurtă ca să o trăieşti fără semnificaţie! Benjamin Disraeli

Inspiraţie!