Un băiat nervos… şi de ce are nevoie de el România
Am avut mari îndoieli când m-am dus să îl văd pe Gary Vainerchuck prezentând pe scena teatrului Naţional din Bucureşti alături de alţi 5 speakeri străini, la final de mai.
De fapt, m-am convins să merg pentru Julian Treasure, pe care îl consider un foarte bun profesionist.
Despre Gary însă aveam păreri amestecate.
Meseria mea cere să analizez pe toate fețele prestaţiile speakerilor, aşa că îl studiasem şi pe Gary Vee în mai multe speech-uri pe youtube.
Nu eram convins…
”Vorbeste răspicat, cu aplomb şi energie expansivă, asemănătoare cu a unui adolescent nervos… dar partea de conţinut e cam subţire şi cam aceeasi”… îmi spuneam eu…
Apoi, la finalul evenimentului, aveam să obţin cel mai interesant pachet de lecţii despre ”un altfel de prezenţă pe scena” din câte întâlnisem până acum.
Uite lecţiile/observaţiile pe care le-am extras eu din întâlnirea cu Mr. Gary:
Înfăţişarea
Gary e un tip nervos care seamănă şi la căutătură şi la apucături cu unii băieţi de cartier…
Când e obosit și nebărbierit, caracterizrea îi poate fi împinsă chiar mai departe, în zona homeless-ilor de prin staţiile de metrou.
Cu toate astea, îşi poartă hainele şi fizionomia cu nonşalanţă unui ”pachet de marketing complet.
Ăsta e brandul lui şi nu-şi cere scuze pentru asta.
Pe scurt…”nu îl prea interesează ce crede lumea despre cum se îmbracă…” , lucru pe care îl și arată și îl și spune.
A venit pe scenă aşa cum umblă pe stradă, cu buzunarele de la pantoloni burduşite de chestii care îi trebuie omului să se descurce cu mâinile goale prin viaţă (un telefon, nişte chei şi încă vreo două obiecte neidentificabile…)
Asta încalcă cele mai elementare reguli ale vorbitului în public….
Şi ce dacă!? Este cel mai ”la moda” speaker al momentului.
În plus…., ca un twist necesar pentru ţinuta ternă, poartă pantofi sport roşii…
Încălţămintea roşie, spun specialiştii, denotă încredere în sine şi exprimare de sine.
Personal nu îmi place. Am impresia că e o toană trecătoare.
După părerea mea contează mai mult urmele pe care le laşi pe drumul pe care mergi decât culoarea ”conversilor” cu care le-ai făcut.
Dar asta e doar părerea mea.
Pentru Gary… e un stil vestimentar care ”il prinde”… ( Îl prinde mult mai puţin pe R Murray, un alt speaker din eveniment, care arată de la distantă că un Charlie Chaplin modern, stând cu picioarele roşii şi răschiate în mijlocul scenei…
Pentru el, Converşii asortaţi la sacou aş zice că reprezintă mai curând o încercare nereuşită de întinerire a imaginii)
Gary e bine clădit. Se vede că face sport.
E mic de statură, dar are un trup de atlet şi gesturi la fel.
Cu ajutorul lor transmite energie şi asta îl ajută să transmită şi emoţie …..
Energie şi emoţie autentică. Conţinut puţin şi repetat obsesiv.
Ce spune
99% dintre lucrurile pe care Gary le spune (repetă) sunt de un bun simţ cuceritor, din care lipseşte orice urmă de discurs ”politically correct”.
Le zice de-a dreptu’, cum îi vin la gură.
Cuvântul Fuck este uneori o conjuncţie (… You), alteori un sufix (what the…), iar asta nu pare să deranjeze pe cineva.
Cum spune (partea 1)
Repezit. Cam asta ar fi ideea principală.
Gary e repezit, aşa că vorbeşte repezit şi ”apucat”.
Pare un alergător de sprint, dar are anduranţă unui maratonist, ceea ce îi dă o notă de mister – o mare sursă de atracţie pentru brandul lui.
Oamenii se întreabă pe bună dreptate; ”De unde are ăsta atâta energie…?”
Cum spune (partea 2)
Tăios. Limbajul nonverbal al lui Gary este plin de gesturi arhetipale războinice.
Gestul de tăiere cu palma întinsă, de sus în jos, mâna ca o gheară orientată spre public, vocea ruginită, proiectată din gât (nu din piept)…. pot fi întâlnite în manualele de public speaking la capitolul ”aşa NU”.
… Se naşte firesc întrebarea…. cum şi-a câştigat omul ăsta notorietatea de speaker de renume mondial, dacă sparge toate tiparele …
Răspunsul e simplu: Tocmai de aia!
Răspunsul mai profund poate fi găsit în continuare, nu la capitolul, cum arată, ce spune şi cum spune, ci la capitolul….
De ce spune ceea ce spune!
De ce-ul lui Gary
Mr. Vee are charismă tocmai pentru că se vede că are o motivaţie chiar mai mare decât abilităţile pe care le-a dobândit în timp.
Mai sus ziceam că oamenii se întreabă în mod firesc: ”De unde are ăsta atâta energie…? ”.
Răspunsul meu este: Din foame!
Un imigrant din Belarus pentru care variantă de a se întoarce în țara natală este mai
dureroasă decât varianta de a munci 15 ore pe zi pentru succesul visat în America.
Gary Vee este un om căruia părinţii i-au ”ars corabiile” de întoarcere la debarcare în SUA.
Pentru el, motivaţia de a reuşi este mai mare decât a americanului cu drepturi garantate şi zona de confort asigurată.
Acesta este secretul lui Vaynerchuck… secret pe care îl propune în cuvinte simple şi seci: ”Muncește mult, până când reușești.
Ai răbdare. Pune osul la treabă. Apoi vorbește. Eu așa am făcut. Punct.”
Sună ca un extras dintr-un manual despre succes creat de un lider de partid comunist, din care s-a omis partea de lucru în acord global.
E o etică a muncii provenită din ”lupta de clasa” şi altoită peste maşină de ”business success” americană.
Vaynerchuck este EPIC, la fel ca un tablou cu Ioana D’Arc.
De fapt, dacă ar fi să extrag cele mai importante lecţii din întâlnirea cu Gary, acestea sunt pur şi simplu două:
- Bagă mare… (ca Migu…)
- Vinde
Să le iau pe rând:
1. Bagă mare
Un prieten de-al meu îmi spunea la începutul carierei: Ai stat 15 ore în curs cu aceşti oameni… ai băgat în ei… Ca Migu….
Pentru necunoscători, Mig e un avion rusesc de luptă… :)
Aceasta e lecţia pe care o ştiam, care mă reprezintă şi pe mine, la fel ca pe Gary şi care a reprezentat pur şi simplu o confirmare.
A doua lecţie însă, nu a fost o confirmare ci o schimbare de paradigmă.
2. Vinde
Asta e lecţia cea mai tare. Vee recunoaşte că el de fapt vinde mereu.
Vinde idei
Vinde filosofie de viaţă
Vinde imagine
Vinde viitor
Un speaker profesionist de regulă se concentrează pe a livra informaţie de calitate. Şi eu fac acet lucru.
Vaynerchuck nu e aşa. El nu se complică cu slide-uri şi concepte gândite intens. El vine din vânzări.
Are o filosofie simplă şi probată de succes pe care vrea să o dea mai departe lumii întregi şi ştie că cel mai eficient mod de a face asta este prin actul vânzării (de idei, în acest caz).
Aşa că face asta în stil…picătura chinezească.
Spuneam la începutul articolului că am plecat de la această conferinţă cu o paradigmă schimbată.
E vorba de vechea idee:
Dacă eşti un speaker bun, lumea va fi atrasă de tine – idee care nu mai e adevărată.
Era aşa acum 20 de ani când am început şi poate chiar şi acum 8-9 ani, când s-a deschis cu adevărat piaţa de seminarii şi conferinţe în România.
Acum e aglomeraţie, competiţie şi mult, mult zgomot!
Acum succesul se obţine iniţial prin atragerea atenţiei şi abia apoi prin etalarea calităţii.
Asta e lecţia pentru care m-am dus la conferinţă cu Vaynerchuck…. fără să ştiu pentru ce mă duc.
Este lecţia pasului zero în comunicare: Mai întâi atrage atenţia, apoi oferă valoare.
Aceasta este lecţia pe care toţi liderii de opinie de mâine au nevoie să o înveţe începând de astăzi.
Nu degeaba citatul care îl reprezintă cel mai bine pe Gary şi pe tine ca viitor lider de opinie este:
’’I day trade attention and build businesses! ’’
Fac zilnic trafic de atenţie ca să pot construi afaceri … în această ordine.
Citatul lui Gary nu este: Construiesc afaceri şi apoi fac comerţ cu atenţie, cum ar suna poate mai logic…
Nu, NU!
Atenţia este condiţie, nu consecinţă!
… iar ca să atragi atenţia e necesar să acţionezi, să te mişti, să faci valuri…. fără să îţi pese prea mult de felul cum arăţi sau de ce gândesc ceilalţi despre tine.
Când ajungem să punem ideea asta în comportamentul nostru de zi cu zi, înseamnă că l-am înţeles cu devarat pe Gary Vee.
De ce are nevoie România de această abordare?
Simplu!
Pentru că antreprenoriatul este la noi încă prea tânăr, iar în antreprenoriat ai nevoie să faci, să greşeşti, să cazi , să înveţi, să te ridici şi să o iei de la capăt, nu să ”incremenesti în proiect” cum spunea inspirat Liiceanu.
România are nevoie de antreprenori, iar aceştia au nevoie să audă mai des mesaje simple şi la obiect de genul: acţionează, vinde, construieşte…
Vremea discuţiilor despre ”idei bune” care nu mai sunt încercate niciodată a trecut!
P.S:
Sunt convins că Vee ar fi ales alte două lecţii pentru publicul său: răbdarea şi autocunoaşterea.
Sunt lecţiile pe care le repetă mereu ca formulă pentru succes.
Pentru mine însă acestea nu sunt lecţii ci ADN. Aplic cele 2 principii de mai bine de 2 decenii zilnic.
Am ales însă ideile ”vinde” şi ”baga mare” pentru că eu cred că aveam nevoie de ele într-o măsură mai mare.
În acelaşi timp însă, cu siguranţă că sunt foarte mulţi oameni care au nevoie să li se reamintească lecţia răbdării şi a autocunoaşterii că teme principale pentru succes.
Te numeri printre ei?
PPS Poți fi live la Brand Minds și cu o reducere din partea mea:
