Virtutea capitală
Am căutat pe google despre păcatul capital.
La ora la care scriu apar peste 72,300 de rezultate.
Apoi am cautat despre virtutea capitală.
Apar 157 de rezultate!
Mda… păcatul capital e mult mai mediatizat… îmi închipuiam asta…
Așa că, din dorința de a mai echilibra puțin balanța, m-am gândit să contribui la scrierile despre ruda săracă… reprezentată de numai 157 de apariții.
Pe google referirile la virtutea capitală se fac în legătură cu medicina, cu poezia sau cu preoția.
Eu mă voi referi la toate domeniile excelenței umane, iar ceea ce vreau să afirm este că fiecare din ele are câte o virtute capitală.
Iată câteva exemple:
Virtutea capitală a omului interesat de nutriție este abilitatea de a ști ce și cum să mănânce la micul dejun.
Virtutea capitală a vorbitorului public este abilitatea de a spune povești cu tâlc.
Virtutea capitală a celor interesați să facă avere este convingerea fermă că merită acest lucru.
Fiecare domeniu sau subdomeniu al excelenței umane are atașat de el o serie de metode, tehnici, instrumente, secrete profesionale…. mai scurt spus, o bază conceptuală și metodologică.
Dacă sapi însă mai în profunzime, vei descoperi ceva foarte interesant:
Experții practicieni au ajuns la un nivel de rafinament la care pot spune cu precizie care sunt cele 5-7 instrumente cheie cu care pot rezolva 90-95 % din problemele ce apar în activitatea lor.
Desigur, le pot enumera și pe celelalte 20 sau 30 sau 100 care compun baza metodologică… dar nu se obosesc să o facă pentru că prin comparație cu cele 5 sau 7, restul au un impact extrem de marginal.
Și totuși…
Dintre cei 5, 6 sau 7 factori din listă, unul se va găsi pe primul loc.
Eu îl numesc „virtutea capitală” a domeniului în cauză.
Deși nu am date statistice cu care să demonstrez asta, convingerea mea este că virtutea capitală e responsabilă de 50 – 80 % din succesul unui expert în domeniul său. (procentul variază de la un domeniu la altul, dar impactul este de regulă peste 50%)
Pe această idee, exemplele date deja mai sus capătă următoarea expresie practică:
Dacă un nutriționist își convinge pacienții să se concentreze pe micul dejun și pe tot ce implică acesta în procesul slăbirii, își maximizează spectaculos șansele de succes.
Dacă un trainer pentru vorbitorii publici își convinge clienții să exerseze până la nivel de măiestrie arta povestirilor, își maximizează spectaculos șansele de succes.
Dacă un consultant financiar își convinge clienții să elimine din mintea lor toate convingerile limitative legate de acumularea bogăției, își maximizează spectaculos șansele de succes.
Ce înseamnă „spectaculos” în cazurile de mai sus?
Înseamnă „În cea mai mare măsură posibilă!”
Mai concret, atunci când îți focalizezi atenția pe virtutea capitală a domeniului pe care ți l-ai ales viteza ta de dezvoltare ca expert este maximă.
Virtutea capitală ar trebui să fie hârtia de turnesol a intrării într-un domeniu de expertiză.
Adică, dacă nu poți face treabă bună la acest capitol, ar fi bine să te gândești de două ori înainte să te apuci de treabă…
Îmi vine greu să îmi imaginez un vorbitor motivațional care nu are povestile „la el” sau un om bogat care nu crede că poate sau merită să câștige bani…
Acestea sunt pur și simplu contradicții în termeni.
Virtutea capitală e o idee extrem de pragmatică pe care orice om interesat de performanță o poate considera pilonul central al dezvoltării sale în domeniul respectiv.
Motivul e simplu: E calea cea mai scurtă de la mediocritate la excelență.
Așadar, merită să cauți virtutea capitală a domeniului pe care ți l-ai ales, înainte să te apuci de treabă.
Cum o afli?
Întreabă-i pe experți. Ei sunt cei mai în măsură să îți spună secretul suprem al meseriei lor.
Iar dacă sunt experți adevărați nu vor avea nici o problemă să îți răspundă la această întrebare (pentru că știu că lumea are prea mare nevoie de cât mai mulți profesioniști care își cunosc și meseria și „lungul nasului”…)
PS.
Chiar dacă noțiunea de virtute are de regulă o puternică orientare către ideea de etică sau morală, în cazul acestui concept – „virtute capitală” – ea se referă in special la următoarea definiție din DEX online:
VIRTÚTE – Înclinație statornică specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acțiuni frumoase.
